Richard Baxter
Richerd Baxter (1615-1691) a fost un cleric englez de seamă ai anilor 1600. A fost un pacificator care a căutat unitatea printre protestanţi şi, cu toate acestea, a fost un gânditor foarte independent şi a stat în centrul fiecărei controverse majore din Anglia, din timpul vieţii lui. Fiind născut în Rowton unor părinţi care au subestimat educaţia lui, Baxter a fost în mare parte autodidact. A studiat în cele din urmă la o şcoală independentă şi apoi, la Curtea regală, unde a ajuns dezgustat de ceea ce considera drept frivolitate. A plecat ca să studieze teologia şi, la vârsta de 23 de ani, a fost ordinat în Biserica Angliei. În cadrul Bisericii Anglicane, Baxter a găsit un teren comun cu puritanii, o partidă în creştere care se opunea episcopatului bisericii şi care se împărţea la rândul ei în partide. Baxter, de partea lui, şi-a dat toate silinţele să evite disputele dintre anglicani, prezbiterieni, congregaţionalişti şi alte denominaţii, chiar convingându-i pe slujitorii locali să coopereze în anumite chestiuni pastorale. „În lucrurile necesare, unitate; în lucrurile nesigure, libertate; în toate lucrurile, dragoste” – obişnuia el să spună. Baxter a devenit şi mai bine cunoscut datorită scrierii lui prolifice. Cartea sa devoţională clasică, „Odihna veşnică a sfinţilor” a fost una dintre cele mai citite cărţi ale secolului. Când a fost întrebat ce devieri ar trebui permise de la Cartea Anglicană de Rugăciuni, el a făcut o carte complet nouă, numită Liturghia reformată, în numai două săptămâni. Christian Directory (Manualul Creştinului) conţine peste un milion de cuvinte. Autobiografia şi ghidul lui de păstorire, Păstorul cu viaţa înnoită, încă sunt citite pretutindeni azi.