De vorbă cu Tine uit de durere
Şi tristele lacrimi în grabă dispar,
Suferinţa se schimbă în sfântă plăcere,
Iar greul din viaţă devine un har.
De vorbă cu Tine se naşte dorinţa
Să pot dobândi frumosul Tău chip;
Când te ascult îmi rodeşte credința,
Iar din calea firească nu îmi place nimic.
De vorbă cu Tine simt calzii fiori
Ai iubirii ce curge în valuri din slavă,
Parcă mă plimb pe câmpuri cu flori
Îmbătat de soare în sfânta amiază.
De vorbă cu Tine e ca un sărut
Aşternut pe obrazul fiinţei iubite;
Griji sau necazuri la îngropare se duc,
Serile reci s-au făcut dimineți însorite.
De vorbă cu Tine e şcoală din rai,
Izvor abundent plin de înţelepciune;
Când Tu îmi şopteşti rămân fără grai
Şi ştiu că în suflet se naşte-o minune.
De vorbă cu Tine nu e visare,
Se întâmplă aievea atunci când m-aplec
Şi te chem cu ardoare să-mi dai îndrumare
Cum să trăiesc umblând mereu drept.
| Specificații |
| Copertă: Flexibilă |
