Creștinul acela incredibil

Tovarasul cu voce calda cu care umblam atat de linistiti si in a carui companie ne desfatam asa de mult poate fi un inger al lui Satan, pe cand omul cu o vorbire aspra, directa pe care il ocolim, poate fi insusi profetul lui Dumnezeu trimis sa ne avertizeze impotriva pericolului si a pierderii vesnice. Crestinul isi da curand seama ca daca vrea sa fie biruitor ca fiu al cerului printre oamenii de pe pamant, nu trebuie sa urmeze tiparul omenirii, ci contrariul ei. Ca sa fie in siguranta, se pune in primejdie; isi pierde viata ca sa si-o castige si este in pericolul de a si-o pierde daca incearca sa si-o apere. El coboara ca sa urce. Daca refuza sa coboare, atunci e deja jos, dar cand incepe sa coboare e in drum spre inaltimi. El este cel mai puternic atunci cand e cel mai slab si este slab atunci cand e puternic. Desi este sarac, are puterea de a-i imbogati pe altii, dar cand el devine bogat, abilitatea sa de a-i imbogati pe altii dispare. Are cel mai mult dupa ce da [altora] cel mai mult si are cel mai putin cand poseda cel mai mult. El poate fi si, adesea chiar este cel mai mare atunci cand se simte cel mai josnic, si cel mai neprihanit cand este cel mai constient de pacat. E cel mai intelept cand stie ca nu stie si cunoaste cel mai putin cand dobandeste un mare bagaj de cunostinte. Uneori face cel mai mult prin faptul ca nu face nimic si ajunge cel mai departe cand sta nemiscat. in intristare el reuseste sa se bucure si are inima vesela chiar si in suferinta.