Isaia a fost unul dintre cei mai mari prooroci ai poporului Israel. Domnul Isus a folosit citate din cartea lui Isaia mai mult decât din alte cărţi. Cuvântul "profet" vine din grecescul "prophemi" care este format din cuvântul "pro" - "în locul", şi cuvântul "phemi" - "a vorbi". Deci, profetul (Isaia) vorbea în locul lui Dumnezeu. Isaia a trăit între anii 760 - 680 î.Hr., în timpul a cinci împărați ai lui Iuda: Ozia (790 - 739 î.Hr.); Iotam (750 - 731 î.Hr.); Ahaz (735 - 715 î.Hr.); Ezechia (729 - 686 î.Hr.); Manase (695 - 642 î.Hr.). Lucrarea lui profetică a avut loc între 739 - 686 î.Hr., în timpul primilor patru împăraţi. Alți prooroci care au trăit în timpul lui Isaia, au fost: Mica şi Osea. Din punct de vedere social era situat într-o poziție înaltă, fiind prieten cu împărații Ahaz şi Ezechia. Isaia a fost căsătorit cu o proorociţă, şi a avut doi fii: Şear-laşub ("O rămăşiţă se va întoarce"), şi Maher-Şalal-Haş-Baz ("Grăbeşte de prădează, aruncă-te asupra prăzii").