Ecouri din Eden

Incepand din gradina Eden, glasul Creatorului a strigat catre Adam punandu-i inainte o invitatie clara de a se intoarce de pe cararea neascultarii. Acea chemare iubitoare a rasunat din nou si din nou de atunci. Dumnezeu a vorbit, si acum El vorbeste oamenilor prin glasul iubirii, glasul Duhului Sfant, glasul constiintei, glasul sufletului, glasul ratiunii, glasul sangelui lui Isus, glasul darii de seama si glasul judecatii. Teologia chemarii lui Dumnezeu rareori a fost mai bine exprimata ca in aceste mesaje. In Biserica din vremea noastra avem intr-adevar nevoie de o abordare atat de lucida a acestui maret adevar! Iata de ce ma tem cu adevarat - noi pacatuim si pacatuim fara sa facem nimic in privinta aceasta. Exista un simtamant atat de slab al nevoii de pocainta, o povara atat de mica pentru ca voia Lui Dumnezeu sa fie implinita in viata noastra nationala! Ma tem ca glasul sangelui va deveni atat de graitor incat Dumnezeu Atotputernic nu va mai putea sa faca altceva decat sa rosteasca acel cuvant care ne va dobori. Ma rog deseori „O, Dumnezeule trimite o trezire de pocainta si de teama de Dumnezeu care sa mature intreg continentul ca sa fim crutati si ca sa te onoram pe Tine!”