Călători spre veșnicie

În primul rând doresc să îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru ajutorul Său în finalizarea acestui proiect foarte drag sufletului meu. De asemenea mulțumesc soțului meu și familiei mele pentru tot sprijinul acordat. Faptul că am reînceput să scriu cu mai bine de zece ani în urmă, deși primul meu volum de poezii a apărut abia în anul 2018, mă aduce în punctul de realizare a faptului că viața nu este decât „un abur care se arată puțintel, apoi piere”. După pierderea subită a celui care mi-a fost părinte timp de 37 de ani am primit îndemnul să pun titlul acestei cărți „Călători spre veşnicie”. Important este să călătorim cu Dumnezeu pentru a putea să sfârşim în Eternitate cu El. Cineva spunea că avem doar o viaţă scurtă, să ne bucurăm cât mai mult de ea, însă o persoană înțeleaptă a subliniat faptul că veşnicia este lungă, să ne pregătim pentru a ne întâlni cu Creatorul nostru. Să ne ajute Dumnezeu să călătorim frumos, indiferent de obstacolele vieții, de încercări, de eșecuri, de lupte câştigate sau pierdute, să fim tovarăşi de drum de nădejde, în care Stăpânul să îşi găsească întotdeauna plăcerea. (Ligia Dăroi, autoarea)

Suntem călători spre veșnicie, 
Cu prima suflare pe acest pământ, 
Apoi tot câte una, rând pe rând, 
Până când ultima filă a vieții se scrie. 

Și trecem uneori mult prea grăbiți 
În călătoria aceasta spre veșnicie, 
Când ne trudim pentru o biată simbrie, 
Sătui de povară cădem istoviți. 

Și cel mai trist este clipa ce trece, 
Timpul pierdut nu se întoarce nicicând, 
Călătoria spre veșnicie nu se face adunând, 
Căci ruina de toată avuția se alege. 

Iar dacă sensul vieții este să trăim frumos, 
Bunătatea să fie mireasma purtată, 
Să iubim oamenii cu inima curată, 
Să știm că sfârșim în veșnicie cu Hristos.

Număr de poezii: 102