Desi apa inghetata si neagra ca smoala a lacului subteran ii ajungea lui Neil Anderson pana la piept, totusi, ceva il impingea sa mai faca un pas sovaielnic in necunoscut. In lumina lugubra pe care tortele o imprastiau tremurat pe pereti, bastinasii Folopa ucideau frenetic, cu mainile goale, lilieci uriasi pe care ii doborau in prealabil cu sagetile sarbacanelor. Pestera se prefacuse intr-un amestec sinistru de urlete, sange, oameni care framantau desculti apa, tipete sfasietoare de lilieci in agonie si sageti suflate cu putere din toate partile. In miezul acelui vacarm, Anderson le-a cerut ferm oamenilor sa treaca impreuna dincolo de lacul subteran… si in chiar acel moment, toti vanatorii, fosti canibali, s-au trezit invaluiti intr-o tacere prevestitoare de moarte. In strafundurile de smoala ale acelui lac din inima unei pesteri din Papua Noua Guinee, Anderson era pe punctul de a face o descoperire fascinanta… una din multele descoperiri ce urmau sa schimbe viata poporului Folopa pentru totdeauna.
Odata cu povestea plina de suspans a aventurii traducerii Scripturii intr-una din cele aproape opt sute de limbi care se vorbesc azi in Papua avem ocazia de a ne aminti din nou cate ceva despre forta fara egal a Cuvantului lui Dumnezeu si anume aceea de a izbavi vieti omenesti, in orice colt al lumii s-ar afla si de a le rapi din strafundurile pierzaniei, pentru a le inunda cu lumina, intelegere si pace deplina, in ciuda tuturor piedicilor lingvistice si culturale, aparent imposibil de depasit.
