Rugăciunea este parte a vieții noastre creștine, tot așa cum este respirația pentru viața noastră naturală. Rugăciunea adevărată este dovada vieții celei noi. Acest lucru se vede foarte clar în convertirea lui Pavel: „Iată, el se roagă” (Fapte 9.11). Prin rugăciune menținem proaspătă și vie relația noastră cu Dumnezeu, Tatăl nostru. Vorbim cu El. El ne vorbește prin Cuvântul Său.
Rugăciunea ridică însă o serie de întrebări: Cum și ce anume trebuie să ne rugăm? Aici intră în discuție și rezervele noastre sau faptul că suntem măcinați, poate, de îndoieli. Cea mai mare problemă este faptul că obosim în rugăciune, întrucât avem impresia că Dumnezeu nu ne aude sau nu ne răspunde potrivit așteptărilor noastre. Cine nu și-ar dori să se roage ca și Ilie, cu putere deplină?
Ne rugăm, deoarece suntem slabi și neputincioși, dar avem un Tată atotputernic care ne dă tuturor cu plăcere fără să ne reproșeze ceva. Putem veni la EL, precum copiii la tatăl lor. Vom învăța de la El cum să ne rugăm Lui în mod plăcut ca El să ne poată asculta. Aceasta ne dă îndrăzneală și bucurie în rugăciune.
Rugăciunea nu se rezumă însă numai la cereri, mijlociri și mulțumiri. Învățăm să ne rugăm și pentru alții și, de asemenea, să nu mai fim preocupați numai cu noi, ci să-L adorăm pe Dumnezeu.
Rugăciunea este un privilegiu de care avem parte nu numai personal, și și împreună cu ceilalți și mai ales atunci când suntem adunați în Numele Domnului Isus.
Cu privire la aceste diverse aspecte și întrebări despre rugăciune căutăm răspunsuri în Biblie. În explicațiile noastre, vom urmări cele trei moduri prin care suntem învățați de către Cuvântul lui Dumnezeu:
Număr de pagini: 80
| Specificații |
| Copertă: Flexibilă |
