Am început aceste meditații zilnice în timp ce mă zbăteam în valurile controverselor. De atunci, am rămas aruncat în valuri și „apa era atât de adâncă încât trebuia să înot" (Ezec. 47:5), dar dacă mâna Domnului nu m-ar fi ținut, m-aș fi înecat. Am îndurat necazuri din multe alte părți. Durerile fizice cumplite au fost urmate de depresii mentale, și ambele au fost însoțite de durerea pierderii ființei care mi-a fost mai scumpă decât viața. Apele au năvălit peste mine, val după val. Nu menționez toate acestea ca să vă câștig simpatia, ci pentru a-l ajuta pe cititor să înțeleagă că nu sunt un marinar pe uscat. Am călătorit adesea pe oceane învolburate. Știu ce înseamnă prăvălirea valurilor și puterea vântului. Niciodată nu mi-au fost mai prețioase promisiunile lui Dumnezeu decât în perioada aceasta. Pe unele nu le-am înțeles până acum. Nu am ajuns la nivelul maturității lor, pentru că eu însumi nu am fost suficient de matur ca să le pricep semnificația. Acum Biblia îmi este mult mai prețioasă decât cu câteva luni în urmă! Ascultând de Domnul și purtând ocara Lui afară din tabără (Evr. 13:13), nu am primit noi promisiuni, dar pentru mine a fost ca și cum le-aș fi primit. Pentru că vechile promisiuni mi s-au descoperit asemenea unor noi tezaure. (Charles H. Spurgeon, 1888)
| Specificații |
| Copertă: Flexibilă |
