Doctrinele Biblice ale Bisericii

Cuvantul doctrina (in limba greaca „didaskalia” si „didache”) inseamna invatatura. Cele doua cuvinte grecesti pot fi intalnite de 48 de ori in paginile Noului Testament. In Vechiul Testament, Moise a fost invatat de Domnul ceea ce trebuia sa faca (Ex. 4:15). Domnul a poruncit lui Israel sa respecte legile si randuielile stabilite de El (Dt. 6:1, 6, 7). Cuvintele „didaskalia” (Mt. 15:9; Mc. 7:7) si „didache” (Mt. 7:28) deriva de la radacina cuvantului „a invata” si inseamna procesul de invatare sau continutul a ceea ce s-a invatat si corespunde pe deplin ideii de invatatura din Vechiul Testament. In termeni teologici, doctrina inseamna invatatura Sfintelor Scripturi, esenta credintei crestine, asa cum a fost ea propovaduita de catre Biserica crestina primara. Cu alte cuvinte, prin doctrine intelegem totalitatea invataturilor si a principiilor de baza ale adevarului divin cuprins in Biblie, care este Cuvantul lui Dumnezeu infailibil. Aceasta totalitate a principiilor de baza mai este cunoscuta si sub numele de „invatatura apostolilor” (Fap. 2:42), „dreptarul invataturii” (Rom. 6:17) sau „dreptarul invataturii sanatoase” despre care apostolul Pavel zice: „Dreptarul invataturilor sanatoase, pe care le-ai auzit de la mine, tine-l cu credinta si dragostea care este in Cristos Isus” (2 Tim. 1:13). Acest indreptar mai poarta numele de „credinta data sfintilor o data pentru totdeauna”.