Ca entitate divino-umană, Biserica își desfășoară cu precădere activitatea în interiorul ei, dar prin credincioși se răsfrânge în exterior, acolo unde locuiesc aceștia, acolo unde muncesc, în anturajele lor, etc. Altfel spus, implicarea socială a Bisericii nu trebuie să lipsească din spațiul public. Nu trebuie, pentru că este de folos atât societății, cât și Bisericii, deoarece în felul acesta se atinge latura practică a creștinismului și se realizează transpunerea învățăturilor în fapte.
