Nu sunt produse în coșul de cumpărături.
Un comentariu care s-a născut din necesitate practică pentru biserica aflată sub comunism și, ulterior, pentru o biserică ce trăia sub condițiile libertății postcomuniste.
„După știinţa mea, lipsește până în prezent un comentariu știinţific la epistolele pauline către corinteni scris în România. Comentariul de faţă încearcă să acopere această lacună. Sarcina oricărui comentator este aceea de a ţine cont de rezultatele cercetării știinţifice și de a prelua consensul cristalizat pe parcursul timpului în comentariile deja existente. Este și cazul acestei interpretări. Preocuparea mea pentru epistolele către corinteni a început în timpul studiilor de teologie. În primii ani de pastoraţie, m-a fascinat epistola 2 Corinteni, pe care am și tradus-o din greacă, pentru uzul personal, la vremea respectivă. În acest fel, epistola a căpătat o profunzime deosebită și a constituit obiectul primei mele prelegeri de exegeză ca profesor de Noul Testament din semestru I al anului universitar 1982/1983. Mi s-a părut că are cele mai profunde explicaţii ale crezului din Noul Testament, cuprinse mai cu seamă în capitolele 3–5. Eram conștient că aceste texte dezvoltă un concept de viaţă creștină care poate fi de folos într-o societate în care se proclama ateismul. Am reluat-o și în alte semestre până în 1989. Sub regimul comunist a fost important pentru mine să mă aplec, împreună cu studenţii, asupra textelor care tematizează suferinţa pentru Evanghelie și lupta pentru înţelegerea corectă a acesteia. Am considerat că încercarea de a tălmăci textele epistolei aduce un real folos studenţilor. Aceeași așteptare am avut-o și de la ultima prelegere, în semestrul al doilea din 2011, cu toate că timpurile s-au schimbat foarte mult și încadrarea istorică a textelor nu a fost la fel de importantă. Textele din 2 Corinteni 3-6 ajung la cele mai profunde adâncimi ale credinţei creștine.” (Hans Klein)
Număr de pagini: 512
